![[X]](/site/upload/2009/06/close.gif)
Tokaj
Tokaj, regiune viticolă istorică – Peisaj Cultural (2002)
Numele Tokaj este identificat cu vinul peste tot în lume. În această regiune viticolă situată pe partea de nord-est a Ungariei a fost găsită o frunză fosilizată de o specie de viţă de vie străveche, considerată soiul original, comun tuturor soiurilor existente în ziua
de azi. Deci se poate spune, că viţa de vie este într-adevăr indigenă şi naturală la Tokaj. Aceasta se datorează microclimei excepţionale, solului creat de activităţi vulcanice şi post vulcanice, poziţia favorabilă a dealurilor şi ceţii de toamnă care se ridică de pe râurile Bodrog şi Tisa. Şi stejarii din care sunt făcute butoaiele cresc aici, iar fermentaţia vinului este ajutată de un mucegai special care acoperă pereţile pivniţelor. Produsul care se rezultă din toate aceste procese era considerat medicament până în timpuri recente. Regele francez Louis al 14-lea l-a numit „regele vinurilor şi vinul regilor”. În cursul secolelor s-au stabilit aici diferite grupuri etnice: saşi, şvabi, polonezi, români, armeni şi evrei, şi cu toţii au contribuit la viaţa economică şi socială ca şi la producţia vinului. Această varietate se vede şi pe arhitectura bisericilor şi a clădirilor seculare ale aşezământurilor. Pe lângă exemplele arhitecturii populare, şi stilul clădirilor ridicate de aristocraţi, de ţăranii înstăriţi şi de locuitorii oraşelor în secolul al 16-lea şi al 17-lea, are o valoare unică. Regiunea este protejată începând din 1737 când un decret regal a declarat că ea este o regiune exclusivă viniferă. Dealtfel acesta este primul document de acest tip din lume. Peisajul, ecosistemul, cultura umană şi tradiţiile au creat la Tokaj-Hegyalja o integrare şi interdependenţă mutuală unică, păstrarea şi prezentarea ei vizitatorilor este de un interes universal.
de azi. Deci se poate spune, că viţa de vie este într-adevăr indigenă şi naturală la Tokaj. Aceasta se datorează microclimei excepţionale, solului creat de activităţi vulcanice şi post vulcanice, poziţia favorabilă a dealurilor şi ceţii de toamnă care se ridică de pe râurile Bodrog şi Tisa. Şi stejarii din care sunt făcute butoaiele cresc aici, iar fermentaţia vinului este ajutată de un mucegai special care acoperă pereţile pivniţelor. Produsul care se rezultă din toate aceste procese era considerat medicament până în timpuri recente. Regele francez Louis al 14-lea l-a numit „regele vinurilor şi vinul regilor”. În cursul secolelor s-au stabilit aici diferite grupuri etnice: saşi, şvabi, polonezi, români, armeni şi evrei, şi cu toţii au contribuit la viaţa economică şi socială ca şi la producţia vinului. Această varietate se vede şi pe arhitectura bisericilor şi a clădirilor seculare ale aşezământurilor. Pe lângă exemplele arhitecturii populare, şi stilul clădirilor ridicate de aristocraţi, de ţăranii înstăriţi şi de locuitorii oraşelor în secolul al 16-lea şi al 17-lea, are o valoare unică. Regiunea este protejată începând din 1737 când un decret regal a declarat că ea este o regiune exclusivă viniferă. Dealtfel acesta este primul document de acest tip din lume. Peisajul, ecosistemul, cultura umană şi tradiţiile au creat la Tokaj-Hegyalja o integrare şi interdependenţă mutuală unică, păstrarea şi prezentarea ei vizitatorilor este de un interes universal.